"traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul"

de la o vreme mi se intampla tot felul de lucruri interesante. nu am vreme sa ma plictisesc! evenimente care ar fi trebuit sa fie banale si plicitsitoare devin adevarate aventuri. astazi am fost la doctor. nimic spectaculos, toata lumea merge la doctor si toata lumea sta la coada, si toata lumea... dar a trai intr-o astfel de tara e cu adevarat spot extrem. fie ca iti platesti factura de rds sau ca iti faci o operatie estetica totul se lasa cu cresteri de adrenalina si scaderi de glicemie. (ceea ce ar putea explica de ce romanii nu sunt mari amatori de bungee sau parasutism.) m-am trezit pe la 5.45, mi-am luat actele (multe a draq, mi-a trebuit doua saptamini sa le procur) si am plecat frumusel la spital. tracficul a fost ca in fiecare dimineata criminal, am stat si de cate 4 ori la un semafor, cate unu mai grabit era sa intre in noi, am ajuns cu greu la spital, am gasit si mai greu cabinetul, ne-am foit cand la etajul 4 cand la parter, cand la subsol cand la avizier, cand la internari.. UNDE AM STAT LA COADA 2 ORE SI JUMATATE.... cand la salon. dupa nenumarati nervi, multe cozi, oameni cu pile care intrau in fata, ceruturi, revolte, si asistente care au dat concurs de tampenie sa ajunga pe acel post, ajung si in salon.(de precizat ca in tot acest timp m-am plimbat prin spital singura de parca era al meu cu sarsanale, boccelute, papornite si sacose cu cele necesare pt spital) si cand credeam si eu ca ma cazez si incepe distractia cu analizele - surpriza! doctorul nu vine azi! si poate nici maine! "dar tu ramai la salon!" spune intr-o doara o asistenta batrana si plina de varice. ca apoi sa ma ia alata la rost ca de ce nu am venit din timp acolo sa-mi ia analizele? HMMM? (eram acolo de al 7.30, era 11) ii raspund pe masura "doamnei" si incep sa ma isterizez. moment in care sunt condusa la rezerva si mi se spune ca pot pleca acasa linistita si ca nu-i problema daca vin maine. deci, se poate! e clar, tara lui papura voda! am incercat sa ma interesez unde se poate depune o reclamatie insa un "secretar" al directorului mi-a spus:
el: aveti audienta la domnul direstor?
eu: nu, am nervi!
el: ...
eu: vreau sa fac o reclamatie, cu cine pot sa fidcut?
el: (mandru) pai, nu stiu , ca pana acum noi nu am avut reclamatii!
eu: pai, uite ca acum aveti!
el: hmm, dl director nu pimeste pe nimeni daca nu este inscris la audienta.
eu: si unde ma inscriu?
el: pai, sunteti ruda?
eu:... nu!
el: de la ziar?
eu: ... nu!
el: de la tv?
eu: ...
el: atunci nu va puteti inscrie!
eu: cum asa?
el:dl direstor nu este aici!
eu: bine! unde depun o reclamatie scrisa?
el: scrisa??? noi nu primim asa ceva?
eu: dar voi ce primiti? mita?
el: pai, depinde ce nevoie aveti? (devenea prietenos)
eu: ... am nevoie sa depun o reclamatie.
el:o reclamatie? (surpins)scrisa?(din ce in ce mai surprins) pai atunci nu va pot ajuta. noi nu primim reclamatii.
eu:prietene, esti idiot!
el: cum adica domnisoara, ma faceti idiot?!?!?!?
eu: eu nu, probabil ca postul asta sa fie de vina pentru ce ati devenit! ma duc sa vorbesc singura ca poate asa pot sa am o conversatie ceva mai inteligenta!
el: (calm!) bine! o zi buna!
nu m-a mai socat nimic, tipul de la internari tocmai se oferise sa-mi arate unde are el camera privata in spital...
maine din nou; "acelasi loc, aceeasi ora!"
"o zi buna!"