filme

iubesc aceste filme pentru ca ma fac sa cred ca pot trai astfel de iubiri..

elisa- pentru felul in care reuseste sa guste din viata ca si cum nu ar fi existat trecut.

life as a house - pentru ca ai nevoie sa atingi un tel ca sa te simti implinit si sa poti pleca cu sufletul usor din lumea asta.













unfaithfull - pentru ca orice femeie ajunge in acel punct intr-o relatie cand isi doreste sa fie iubita de altcineva - no strings atached.











girl interupted- nebunia si nesanatatea face parte din viata noatra, fie ca vrem sa o recunoatem sau nu, la fel ca suicidul

















the shipping news - sau durerea si regretul trecutului













hannibal- pentru ca nu am vazut poveste de dragoste mai intensa dar platonica in acelasi timp. nu au nevoie de atingeri ca sa inteleaga ce este intre ei, nici de confirmarea celorlati, nici macar de cuvinte.














the crow - pentru ca uitam prea repede. ( e primul film pe care l-am vazut cu prietena mea si care se afla intre viata si moarte la vremea respectiva, avea 8 ani).



















vanilla sky - pentru ca e sigurul context in care mi se pare supaortabil si pot chiar sa privesc un apus de soare. apusurile imi dau un sentiment de panica, de anxietate, ca am sa infrunt noaptea singura, ca s-a mai scurs o zi, ma simt debusolata, speriata, abandonata, plina de regret, ca si cum ar fi ultimele mele clipe de viata si nu stiu cum sa fac sa respir mai mult aer, pentru ultima data. acelasi sentiment il am si in primele zile de iarna, dupa o vara lunga, caniculara si interminabila, simt, toamna ca viata trece pe langa mine, ca nu stiu cine sunt, ca lumea e prea mare, ca nu-mi mai gasesc locul pe care sa-l numesc "acasa". astfel de sentimente nu exista cand iubesc!
















message in a bottle - pentru felul in care el o iubeste, atat de strans, incat nu mai exista mod in care cineva sa-si strcoare palma intre sufletele lor.
















what drems may come - pentru ca nu poti sa suporti viata singur.












the human stain - pentru ca niciodata oamenii nu vor accepta ceea ce nu inteleg, si-i vor condamna pe ceilalti spre propria lor satisfactie.




















eyes whide shot - pentru ca recurgem la sexualitate pentru a indulci relatiile.



















sex in the city - because "i take my relationships like a take my coffee - with a little bit of milk."














head in the clouds - pentru ca nu am vazut femeie de care sa ma pot indragosti mai usor. si pentru ca nu ma poate satisface pana la capat o relatie doar de doi, am mereu nevoie si de el si de ea in acelasi pat.










28 days - pentru ca viata merge inainte indiferent de vointa, prezenta sau puterea ta.

gand de intoarcere

vacantele fara cei dragi nu inseamna nimic! coloseumul este prea mic, san piedro e saraca iar via del corso nu ma ispiteste catusi de putin cu toate reducerile ei cu tot. caut in continuu o persoana care sa-mi inteleaga glumele, a carei idei sa coincida cu ale mele, a carei atingere sa ma impresioneze. mi-am imaginat, departe fiind ca aceasta persoana ma asteapta acasa, in dormitorul nostru. dar nu! oricat as incerca aceasta persoana nu poate fi el. nu ma mai tenteaza, nu ma mai impresioneaza, oricat se straduieste, nu-l mai vreau. l-am depasit! si ma intreb: daca in vacanta, intr-o situatie fericita din viatii unui om, nu-l poti avea - pentru ca el nu ajunge la tine- cand esti deprimat si suparat de tot ce-i in jurul tau, ce se intampla cu noi? incep sa imi urasc viata, sa ma deprime propria mea viata, si totusi nu pot sa-i spun "stop! pana aici!" ma gandeam intr-o vreme ca poate imi dorec alta reletie, altceva... dar se vede ca nu! sunt atat de constienta de mine si de plictisita de tot ce este viata mea incat nu reusec sa vad o rezolvare sau macar un viitor cu altcina. am crezut ca este doar o perioada, ca o voi depasi, ca va veni ziua cand ma voi reindragosti... si totusi, gandul ca maine as putea sa nu ma mai trezesc langa el ma cutremura, mi se pare ireal! ma simt tot mai aproape de ceea ce a trait madam bovary. ce-i de facut?

vacanta

sunt prea obosita sa mai scriu, sa mai dorm, mi-e inima inclestata de suspin si ochii incercanati de caldura. o pauza e intotdeauna bine venita mai ales ca nu am mai luat una demult. mi-e dor de prietenii mei si de viata mea de ieri, de ploi de vara, de frunzele din curtea scolii, de mingea de volei din fata blocului, de bicicleta mea albastra Pegas. asa ca ma duc sa ma intalnesc macar cu o parte din aceste lucruri. vineri, 11 august 2006, avionul meu decoleaza spre Roma. mult visata si dorita Roma! Ioana va fi acolo sa ma astepte, sa ma imbratiseze. de mica am visat sa vad Roma. nu-mi doream nici Parisul, nici America, nici Tailanda, doar Italia. ma visam locuind in partea veche a orasului, langa o piata mare, celebra, pavata cu macadam si plina de porumbei. casa mea ar fi fost alba cu obloane mari la fel de albe si muscate rosii in geam, cu dulapuri incastrate in perete, iar dormitourl ar fi avut peretii ovali spre fereastra si un pat mare cu baldachin. bucataria mare si libera, cu o gradina de flori afara si in camerea de zi - semineu din piatra de rau. la parter - biblioteca mea, din lemn masiv, cu toate cartile pe care mi le-am dorit si nu le-am cumparat pana acum, mirosind a toamna si a liniste. nu cred ca mai vreau nimic din toate astea acum!
si nici nu stiu ce ma face mai fericita, ca vizitez Italia(ingroapata demult in trecutul meu) sau ca o revad pe Ioana (parte esentiala a trecutului meu)? probabil anumite lucruri trebuie facute intr-un timp anume, atunci cand ti le doresti cu adevarat. nu mai au aceasi valuare dupa ce a trecut momentul si le dai o alta interpretare apoi, una gresita. interpretarea conteaza cel mai mult!
deocamdata, ma multumeste ca afara ploua si ca nici 6 seara nu e.am toto timpul la dispozitie! parerile si impresiile despre Roma, la intoarecere. dar, oare ma mai intorc? si daca pana la urma nu am incotro si ma intorc al Bucuresti, pana cand? to leave or not to leave? that is the question! to be or not to be the murderer of my past?
voi arunca 3 banuti in Fontana di Trevi si voi saruta Mediterana. sa fie cu succes!

gand de iarna in trafic

Se aseza sa ninga -
Ningea.
Doream,
Sunt ani de-atunci,
Sa te-ntalnesc
La sfarsit de strada
Ce da in camp.
Imi parea
Ca tu esti mai frumoasa
Iarna.

Doar corbii spuneau
Ca stai acasa
Cu vreun prieten.
Reintram in targ.
Zapada licarea
Electric
Pe fereastra ta.
Se ducea o noapte.
Citeam
Ca in nopti de iarna.

george bacovia - boema

ca sa mai rupem din monotonia verii.. asa.. ca o antiteza.

am inceput iar sa ma gandesc la tine azi. asa cum nu am mai facut-o pana acum. izolata, obiectiva, distanta de parca totul ar fi fost evident... toate au acum un sens. nici nu se putea intampla altfel. iarna e atat de departe iar tu ai ramas in urma, undeva in ploaie, te departezi in luneta masinii aburita, te uiti spre mine a despartire, stii ce va urma desi plangi, doar in poezie mai vreau sa te intalnesc. uneori ma intreb daca ai fost real.. poate ca ai fost doar o proiectie a iubirii mele mult prea puternice! timpul paleste imaginea ta, dar sentimentele sunt inca vii, desi nu mai sangereaza. sentimentul mult prea regretatei infrangeri, a mult prea regretatelor cuvinte intre noi, a mult prea marturisitei iubiri, vulnerabila, infranta, lovita cu forta propriei mele tolerante, regretul naruirii a atator vise, constientizarea tarzie si dura a singuratatii mele, sangele meu infirbantat de durere, istovit de propria mea manie, ca o picatura de ploaie perfecta ca o lacrima strivita de beton. am mers atat de mult singura in iluziile mele despre noi ca nici nu mi-am dat seama de imperiul pe care ti-l construisem. esti atat de departe de mine ca nu te mai vreau. tabloul tau in acuarela este spalat acum de ploaie, de vreme, de gand. culorile se topesc in asfalt, iar tu devii din ce in ce mai gri. in fata am doar drumul si ma simt ca intr-o masina a timpului, fara cale de intoarecere, cu toate timpurile prezente: trecutul nostru ramas la tine, prezentul nimanui si viitorul meu indecis. toate in masina cu mine. nici un gand de intoarcere. toate podurile au fost ridicate, toate portile ferecate. si ploaia care spala asfaltul crimei pentru o noua jertfa, pentru o urmatoare iubire sinucigasa. pe curand! ne mai vedem noi...